Snururile de etansare sunt folosite in general la etansarea tijelor de robineti si a arborilor de pompe, impotriva mediilor lichide si gazoase.

Incepand cu anul 1995 producatorii din Comunitatea Europeana precum si cei din Statele Unite si Japonia, au renuntat sa mai produca snururi de etansare pe baza de azbest. Noile materiale cum ar fi grafitul, teflonul, kevlarul, fibrele aramidice, fibre compozite, precum si combinatiile dintre acestea, au inlocuit cu succes snururile pe baza de azbest. Initial s-a crezut ca acestea sunt mult mai scumpe dar rezultatele exploatarii in timp au aratat ca de fapt sunt mult mai economice.

Durata de viata a unei etansari realizate cu un snur din material non-azbest este mult mai mare, astfel evitandu-se pauzele tehnologice necesare inlocuirii etansarilor.

Uzura arborilor si a tijelor a scazut considerabil in cazul materialelor non-azbest. Azbestul este un material hidrofil (retine apa) iar  la etansarile realizate cu azbest intalnim foarte des fenomenul de pitting (ciupituri pe arbore/tija). Din aceste motiv rectificarea tijelor/arborilor trebuie facuta cu regularitate iar in timp este necesar chiar inlocuirea acestora.

Nu in ultimul rand trebuie tinut cont de faptul ca azbestul este daunator sanatatii.

Simbolizarea snururilor

Simbolizarea snururilor difera de la producator la producator.

Un snur este definit de dimensiunea sectiunii si de materialul din care este facut. Proprietatile fizico-chimice ale materialului precum si tratamentele aplicate snururilor (impregnarile cu diferite solutii sau armarea lor cu fire metalice) determina gama de aplicatii ale acestora. De retinut este faptul ca in Comunitatea Europeana precum si in alte tari cu nivel tehnologic ridicat, din considerente evidente, nu se mai utilizeaza materiale pe baza de azbest.

Exemplu: GR 8800, 10x10 mm
- GR 8800 este codul fabricantului:
   - primele doua litere indica materialul: GR=Grafit ;
   - iar grupul de cifre reprezentand un cod de produs
- sectiune patrata 10x10 mm;

Coduri - indica materialele din care sunt fabricate snururile CARRARA:
PT - teflon	K    - fibra aramidica
C    - carbon (fibra de carbon)	KD - fibra aramidica discontinua
R   - ramie (canepa indiana)	N    - material sintetic
GF - fibra din teflon Gore	V   - fibra de sticla volumizata
GR - grafit

Mod de ambalare

Dimensiune sectiune	Greutate cutie
3 x 3 mm pana la  5 x 5 mm	1.00 Kg
6 x 6 mm pana la 12 x 12 mm	2.50 Kg
14 x 14 mm pana la 25 x 25 mm	5.00 Kg
peste 25 mm	10.00 Kg

Nota: dimensiunile peste 25mm si sectiunile rotunde vor fi cotate la cerere

Alegerea snururilor

Alegerea unui snur se face in functie de parametrii aplicatiei la care dorim sa-l utilizam, secretul constand in alegerea snurului potrivit , fara a-i supradimensiona calitatile (aceasta reflectandu-se in cost) si fara a avea tendinta de a cumpara ieftin ( exista riscul ca etansarea sa nu reziste in timp).

Pentru a alege un snur de etansare trebuie sa cunoastem urmatoarele detalii despre aplicatia la care dorim sa-l utilizam:

- Daca aplicatia este statica (robinet) sau dinamica (pompa), tot timpul avand in minte ca nu vom utiliza niciodata un snur cu insertie metalica la o aplicatie dinamica.
- Temperatura maxima de lucru: T (°C)
- Presiune maxima de lucru: P (bar)
- Viteza tijei robinetului, respectiv viteza periferica a arborelui pompei :V(m/s)
- Mediul de lucru: PH

Materiale

In functie de materialele din care sunt facute, snururile CARRARA se impart in 2 mari categorii:

	SNURURI PE BAZA DE CARBON SI GRAFIT
	SNURURI PE BAZA DE TEFLON, ARAMID, RAMIE SI FIBRE COMPOZITE

Cum comandam sau solicitam o oferta

Pentru a transmite o comanda sau o cerere de oferta trebuie sa indicati:

    Codul produsului (daca il cunoasteti);
    Descrierea aplicatiei (P, T, Viteza, PH);
    Dimensiunea sectiunii;
    Cantitatea.

Exemplu: Snur Carrara C8200, 10x10 mm, 5 Kg.
Consultati informatiile referitoare la coduri, modul de alegere al produselor, materiale, modul de ambalare.

Vezi conditii generale de livrare.

Determinarea vitezei periferice

Determinarea vitezei periferice a arborelui unei pompe se face cu ajutorul diagramei de mai jos.

- se porneste de la diametrul arborelui care se roteste, pe Axa X (diameter  of the shaft);
- se traseaza o linie verticala pina la intersectia cu dreapta corespunzatoare turatiei (U/min);
- linia orizontala, din acest punct, ne indica pe Axa Y viteza periferica a arborelui (surface speed);